Call for papers.

Proceedings: „Vermittler zwischen Rumänien und der Welt. Übersetzer aus dem Rumänischen und ins Rumänische“.

 

The conference on translators from and into Romanian took place at the Centre for Translation Studies at the University of Vienna from 8 - 10 December 2016. We invite you to contribute to the proceedings of this conference.

 

Subject: Translation Studies without translators would be like Literary Studies without authors. In Literary Studies the death of the author, that Barthes proclaimed because culture was “tyranniquement centrée sur l'auteur, sa personne, son histoire, ses gouts, ses passions“ did make room for the reader and in an implicit way for the translator. Translators - long from tyrannising the culture are hardly to be sensible in the reports about transfer processes or in large parts of Translation Studies. Anthony Pym created, already in 2009, the slogan of „Humanizing Translation History“ in the sense of focusing on translation processes as ethic actions and on translators as agents in a complex and interest driven process of decisions.  

In the centre of the volume there will be therefore translators with Romanian as target or source language. We propose the following perspectives:

 

A biographic perspective:

Who are these translators from or into Romanian? What can we tell about their linguistic or geographic biographies? What did their environment look like and how did they get their linguistic skills. Are they professional translators? What else did they do besides translating.  


A sociologic perspective:

What are the motivations and interests of these translators? Who did they collaborate with? Do we have paratexts that offer us their individual theories about „good translations“? Did they respect their own criteria?  

What kind of power does the translator have in the field of translation and who are the other agents in the field?  

 

A diachronic perspective:  

Can we observe consistencies and changes in the habitus of translators over a longer period of time?  

Please send us your abstract (150 words in English or German) with the subject of your contribution until 15th of June 2017 to traducatori.romani@univie.ac.at. Please hand in the complete article together with a bio sketch (100 words) until 15th of September 2017 (also in English or German to traducatori.romani@univie.ac.at). You can find all information about the length and format of the contribution in the stylesheet.

 

 

 

 

Call for papers.

Tagungsband: „Vermittler zwischen Rumänien und der Welt. Übersetzer aus dem Rumänischen und ins Rumänische“.

 

Vom 8. – 10. Dezember fand am Zentrum für Translationswissenschaft der Universität Wien die Tagung „Übersetzer aus dem Rumänischen und ins Rumänische“ statt. Wir laden Sie herzlich ein, zum Tagungsband beizutragen.

 

Thema: Translationswissenschaft ohne Übersetzer wäre wie Literaturwissenschaft ohne Schriftsteller. In der Literaturwissenschaft, macht der Tod des Autor, den Barthes ausrief, weil die Kultur „tyranniquement centrée sur l'auteur, sa personne, son histoire, ses gouts, ses passions“ sei, dem Leser Platz und damit implizit dem Übersetzer. Weit davon entfernt, die Kultur zu tyrannisieren, ist der Übersetzer kaum spürbar in den Berichten über Transferprozesse oder in Teilen der Translationswissenschaft. Anthony Pym wirbt 2009 mit dem Slogan  „Humanizing Translation History“ für eine Translationswissenschaft, die sich um den Translator dreht und damit in der Lage sei, den Translationsprozess als ethisches Handeln zu beschreiben und den Übersetzer als Handelnden in einem komplexen und von verschiedenen Interessen geleiteten Entscheidungsprozess. 

Im Vordergrund des Bandes stehen also Übersetzer, deren Arbeitssprache (u.a.) Rumänisch ist. Wir schlagen folgende Perspektiven vor:

 

Eine biographische Perspektive:

Wer sind die Übersetzer aus dem Rumänischen/ins Rumänische? Wie verlief ihre Sprach- und Geobiographie - in welchem Umfeld lebten sie und wie gelangten sie zu ihren Sprachkenntnissen? Handelt es sich um professionelle Übersetzer? Womit beschäftigten sie sich neben dem Übersetzen? 


Eine soziologische Perspektive:

Was sind die Motivationen und Interessen der Übersetzer beim Übersetzen? Mit wem arbeiten sie zusammen? Lassen Paratexte einen Einblick zu in eine individuelle Theorie zu einer "guten Übersetzung"? Wie sieht im Vergleich ihre tatsächliche Arbeit aus? 

Welche Macht hat der einzelne Übersetzer im übersetzerischen Feld und welche anderen Akteure verfügen über Macht in den jeweiligen Translationsprozessen? 

 

Eine diachrone Perspektive: 

Kann man über den Habitus des Übersetzers über längere Zeiträume Konstanten und Veränderungen feststellen? 

 

 

Bitte senden Sie uns einen Abstract (150 Wörter auf Englisch oder Deutsch) mit dem Thema Ihres Beitrages bis zum 15. Juni 2017 an traducatori.romani@univie.ac.at. Den kompletten Artikel senden Sie uns bitte zusammen mit einem Mini-CV (100 Wörter) bis zum 15. September 2017 (ebenfalls auf Englisch oder Deutsch an traducatori.romani@univie.ac.at). Alle Informationen zu Format und Länge des Beitrages entnehmen Sie bitte dem „Stylesheet“.

 

 

 

Call for papers.

Volumul: „Vermittler zwischen Rumänien und der Welt. Übersetzer aus dem Rumänischen und ins Rumänische“.

 

 

În urma colocviului organizat de Centrul de traductologie (Universitatea din Viena) în data de 8 – 10 decembrie 2016 "Traducători din limba română și în limba română", vă invităm sa participaţi cu studii la volumul de proceedings intitulat provizoriu „Vermittler zwischen Rumänien und der Welt. Übersetzer aus dem Rumänischen und ins Rumänische“.

 

Tema: Traductologia fără traducători ar fi ca studiul literaturii fără scriitori. 

În literatură, moartea autorului, proclamată de Barthes drept necesară, întrucât cultura era „tyranniquement centrée sur l'auteur, sa personne, son histoire, ses gouts, ses passions“, a făcut loc cititorului și, implicit, traducătorului. Departe de a tiraniza cultura contemporană, traducătorul abia dacă este perceptibil în procesele de transfer, la fel și în cercetarea traductologică, de altfel. În 2009, sub sloganul „Humanizing TranslationHistory“, Anthony Pym începe să promoveze o traductologie axată pe traducător, capabilă, în acest mod, să descrie procesul traducerii ca pe o activitate etică și să îl înfățișeze pe traducător drept un actor într-un proces complex de decizii și de interese. 

Conferința își propune astfel să aducă în prim-plan traducători a căror limbă de lucru este limba româna. Direcțiile de reflecție pe care le propunem sunt următoarele: 

 

O perspectivă biografică:

Cine traduce din sau în română? Cum a evoluat biografia lor lingvistică și geografică (în ce context au trăit și cum au obținut competențele lingvistice)?

Sunt ei traducători profesioniști? Pe lângă traducere, mai au și alte preocupări?

 

O perspectivă sociologică: 

Care sunt motivațiileși interesele traducătorilor <s>de</s> în a traduce textele pe care le traduc? Cu cine colaborează ei? Se poate reconstitui opinia sau teoria lor personală despre ce este „o traducere bună” (prin paratexte) și în ce raport sunt concepțiile lor traductive cu modul în care au tradus?

Care sunt puterile pe care le deține traducătorul în câmpul traductologic? (Și cine sunt ceilalți actori care dețin putere în acest proces?)

 

O perspectivă diacronică: 

Se poate vorbi, în istoria traducerii, despre invariabile și despre variabile, în ceea ce privește rolul traducătorului?

 

Va rugam să ne trimiteti un abstract cu tema contribuții dvs. de ca. 150 cuvinte (în limba germană sau engleză) până la 15 iunie 2017 la traducatori.romani@univie.ac.at. Articolul complet (tot în limba germană sau engleză) vă rugam să trimiteți împreuna cu o nota biografică de max. 100 de cuvinte până la 15 septembrie 2017 la traducatori.romani@univie.ac.at. Pentru mai multe informații privind formatul și lungimea articolului vă rugam să consultați documentul „style sheet“.

 

Volumul va fi publicat la editura Frank & Timme, la serie „Transkulturalität, Translation, Transfer"